Cele mai tari gadget-uri care vor aparea in 2011

     iPad 2. Zvonurile sugereaza ca va avea un aparat de fotografiat, un difuzor mare in spate si va fi mai subtire, informeaza The Sun. Ar trebui sa fie capabil sa ruleze Face Time video, cum fac iPhone si iTouch.
     Laptopuri 3D. Vanzarile de televizoare 3D sunt prevazute sa creasca in 2011, dar vizionarea filmelor si a jocurilor nu se va limita la sufrageria dvs. ci si oriunde va aflati, prin intermediul laptopurilor. Sony Vaio va avea posibilitatea de a schimba imaginea din 2D in 3D.
     Playstation telefon. Aceasta va fi una dintre aplicatiile de top din 2011. Va fi un mixaj intre PSP Go si telefonul mobil Sony Ericsson. Va avea o interfata touch-screen cu un slide-out traditional pentru playstation.
     Nintendo 3D. Ultima tehnologie 3D, dar fara ochelari. Va dispune de proiectoare si va avea o tehnologie care va putea bloca folosirea de catre alte persoane a consolei. Dispozitivul va crea un avatar pentru tine si va "vorbi" cu alte dispozitive 3D.
     Masina de bere care incarca paharele din... fundul lor. Aceasta ar fi visul oricarui barman. Masina ar umple paharele de bere printr-o deschidere, in partea de jos, si apoi le-ar inchide ermetic, cand sunt pline.
     Aspiratorul fara fir. Aspiratorul va avea un motor, care se invarte de cinci ori mai repede decat al unei masini de Formula 1. Va functiona cu baterii reincarcabile.
     eReader color. Pocketbook Mirasol va fi primul eReader care va introduce displayul full colour.

Peisaj de Iarna

Peisaj  de  basm  cu  o  biserica  langa  un  pârâu  si  un pod.

Cabane  la  munte  aproape  ingropate  in  stratul  gros  de  zapada,

Stratul  de zapada  ajunge  pana  la  acoperisul  acestei  cabane.

Studiu 1 :  Soldati de gheata  in  linie.

Studiu 2 :  Soldati de gheata  in  linie

Crengi  de  gheata.

 Atentie!  Urmeaza  o  avalansa!

Iceberg

Podul lui Burebista peste Dunare

     Toată lumea a învăţat la şcoală (atât în clasele primare, cât şi în liceu), la capitolul antichitatea românilor, că în răstimpul 103-105 arhitectul Apollodor din Damasc a construit un pod peste Dunăre, graţie căruia Traian a reuşit să-şi treacă armatele în Dacia şi să o transforme în provincie romană! Faină chestia, mai ales că este vorba de o minune a antichităţii în această parte a lumii, fiind considerat cel mai lung pod din Imperiul Roman!

     Numai că…informaţia nu prea pare în regulă, mai ales că nici nu are „acte”! O să mă întrebaţi: „Cum adică nu pare în regulă?” Foarte simplu.. .pentru construcţia acestui pod de către romani nu există nici un document. Nici măcar unul! Nici de factură folclorică, nici epigrafică şi nici literară! Apoi trebuie să vă atrag atenţia că istoria este o materie de studiu logică. Ori, această acţiune de construire a podului de la Drobeta de către Traian, prin intermediul arhitectului Apollodor din Damasc,  este absolut ilogică!    

      Să vorbim întâi despre documente. Este cunoscut faptul că  monumentul triumfal ridicat de Traian în urma victoriei împotriva dacilor şi cunoscut sub numele de Columna lui Traian, este  o cronică în piatră care  relatează pas cu pas cucerirea Daciei. Pe un asemenea monument, mai ales că este construit de acelaşi arhitect care se presupune  că a ridicat şi Podul de la Drobeta, Apollodor din Damasc, este practic imposibil să nu apară o asemenea realizare! Fie si numai pentru satisfacerea orgoliului împărătesc şi a celui ce l-a construit…fără a mai pune la socoteală faptul că fără existenţa acestui pod poate că Dacia nu ar fi putut fi ocupată. Cu toate acestea dacă întrebăm documentele în legătură cu acest pod, ele tac, nu există dovezi literare sau epigrafice care să ateste construcţia podului de către romani! Există însă în folclorul aromân o baladă populară care vorbeşte despre construcţia acestui pod… O sa vă spun imediat  despre ce este vorba.

     Până atunci însă să vorbim puţin despre logica acestei afirmaţii tratată de specialişti ca „bătută în cuie”. Este absolut ilogic ca  romanii să fi putut construi podul de la Drobeta într-un răstimp atât de scurt (numai 2 ani) în condiţiile în care  unul dintre maluri se afla încă în stăpânirea dacilor! În al doilea rând este absolut ilogic ca Decebal, pentru care libertatea poporului său  era mai presus de orice altceva să stea cu mâinile în sân  şi să privească cum se construieşte  un pod care punea în pericol însăşi existenţa statului dac! În al treilea rând afirmaţia este ilogică întrucât cercetări efectuate de către ingineri au pus în evidenţă faptul că, cu tehnica actuală şi pe vreme de pace, sunt necesari cca. 5 ani pentru finalizarea unei asemenea construcţii! Atunci era război! Iar Traian nu era un copil care se juca de-a războiul să nu-şi dea seama că-şi decimează armata în van urmărind finalizarea acestui proiect. Tocmai de aceea pe Columnă armata romană trece pe un pod de vase!

     Mi se pare mult mai verosimil şi mai logic din punct de vedere istoric  ca Podul de la Drobeta să fi fost construit cu  ceva timp  înaintea  războaielor daco-romane, pe timp de pace, climat mult mai propice pentru realizarea unei asemenea construcţii. Cine şi de ce să fi construit  această „perlă” a ultimei provincii cucerite de romani?

     Dacii stăpâneau, înainte vreme, ambele maluri ale Dunării. Prin urmare este verosimil faptul ca Podul să fi fost construit de ei! Faptul apare cu totul logic după ce-l citim pe Strabon:” Burebista stăpâneşte peste tot teritoriul de pe ambele maluri ale Dunării”. Acelaşi autor ne spune: „(Burebista) trecea fluviul când dorea…”, însă Dacia nu era putere navală la acea vreme! Dacă iarna Dunărea putea fi traversată pe gheaţă, cum se întâmplă  în cazul atacului lui Decebal în Moesia, care era modalitatea de a trece Dunărea, vara, decât… pe un pod! Aceasta având în vedere că Burebista, cum spuneam, nu dispunea de o flotă din care să facă pod de vase.

     Mai mult pentru această afirmaţie există chiar şi documentaţie! O baladă populară aromână, intitulată „Puntea din artă” ne vorbeşte, valorificând probabil  legendă mai veche, despre trei meşteri constructori iscusiţi care  au lucrat la construcţia unui pod peste Dunăre vreme de şase ani! A se observa că cifra concordă  cu cercetările moderne. Având în vedere că Burebista stăpânea peste ambele maluri ale Dunării este de la sine înţeleasă necesitatea geo-strategică a construirii acestui pod pe care Burebista „trecea fluviul când dorea”. Necesitate care se impunea având în vedere faptul că Imperiul Roman  încerca să-şi extindă dominaţia în sudul Dunării!

     Prin urmare, este logic şi de bun simţ să conchidem că, Burebista este constructorul podului de la Drobeta. Apollodor doar a refăcut partea de lemnărie a podului pentru ca Traian să poată avea o cale  mai facilă  pentru a jefui Dacia de toate bogăţiile ei!

     Dar ce se întâmplase cu podul în ajunul ocupaţiei romane? Decebal , strateg vestit, surprins de atacul romanilor, distruge  lemnăria podului. Faptul pare a fi atestat de bucăţile de bârne arse aflate la fata locului. Deci, pentru a frâna în oarecare măsură invazia romană, Decebal, din necesităţi  de strategie militară, distruge opera înaintaşului său, Burebista. Acesta va fi refăcută  de un alt dac, de această dată împărat al Bizanţului, anume  Constantin cel Mare, născut  în oraşul Niş, aflat azi în Serbia! 

     Când, oare, vom înceta a mai ridica elogii cuceritorilor şi vom trece sub semnul ignoranţei realizările strămoşilor noştri?  http://quadratus.wordpress.com/

La spovedanie.

Unu se duce la biserică să se spovedească. Preotul îl întreabă:
- Ai făcut păcate?
- Da părinte.
- Te lepezi de Satana?
- M-aş lepăda părinte, dar am doi copii cu ea.